Despre ce vorbim?
În prima versiune EQ-i, itemii care vizau explorarea nivelului de eficiență al expresivității emoționale erau incluși în factorul autoconștientizare emoțională. Totuși, aceste două abilități sunt semnificativ diferite, iar acest lucru a fost reprezentat mult mai bine în versiunea EQ-i2.0. În timp ce autoconștientizarea emoțională se referă la cât de sensibili suntem față de energia emoțională și la cât de bine putem recunoaște și identifica diferitele emoții, expresivitatea emoțională reprezintă măsura eficienței și acurateței cu care ne putem descrie propriile emoții celor din jur. În afară de această diferență – aproximativ la fel de mare ca și diferența dintre a vorbi și a asculta – mai și există condiția specifică de a fi în posesia unui vocabular de termeni emoțional-afectivi îndeajuns de diversificat, care să permită traducerea adecvată a experienței de la informațiile senzoriale și până la exprimarea verbală propriu-zisă.
De exemplu, atunci când membrii unei echipe evaluează inteligența emoțională a grupului cu ajutorul testului TESI, o parte din ceea ce ei indentifică este măsura în care indivizii observă tiparele comportamentale ale echipei corelate cu exprimarea emoțiilor și a sentimentelor. Pentru a face asta într-un mod eficient, indivizii trebuie să aibă la îndemână îndeajuns de multe cuvinte din câmpul semantic al stărilor afective, pentru a putea deosebi cu acuratețe trăirile emoționale ce constituie climatul afectiv al echipei. Asta presupune să fie capabili să observe nu numai diferențe majore de genul entuziasm vs descurajare, dar și gradele de intensitate ce caracterizează o anumită experiență afectivă. Acei oameni sunt fericiți că fac parte din echipă sau sunt foarte decicați în a atinge scopul comun?
Sunt îngrijorați că pototipul beta al produsului va fi finalizat mai târziu decât era prevăzut sau se tem că produsul finit nu va avea caracteristicile promise?
De ce ar trebui să ne intereseze?
Emoțiile sunt expresia unor valori. Corpurile noastre nu se încăpățânează să producă răspunsuri emoționale decât dacă în proximitatea noastră este identificat ceva valoros, de care trebuie să fim conștienți. Ar putea fi vorba de o valoare negativă, pe care să o evitam cu orice preț, sau de o valoare pozitivă, de care chiar ar trebui să profităm. Ar putea fi ceva care ne blochează accesul la îndeplinirea unui obiectiv important pentru noi, iar semnalul primit să ne indice faptul că trebuie să ne concentrăm eforturile la maximum pentru a depăși acel obstacol, sau ar putea fi o oportunitate de a oferi ajutor altcuiva, unui individ sau unui grup, și de a experimenta acele provocări pe care ei le înfruntă, dar nu sunt capabili să le depășească singuri.
Cum se pot dezvolta?
Unul dintre cei mai importanți pași în creșterea expresivității emoționale este îmbogățirea vocabularului din domeniul afectiv. Dacă nu avem la dispoziție cuvintele prin intermediul cărora să putem comunica celorlalți nuanțele propriilor stări afective, va fi dificil pentru aceștia să înțeleagă, în mod conștient și specific, ceea ce simțim noi. Este, de asemenea, esențial să înțelegem că, la nivel nonverbal, limbajul nostru corporal oferă acele informații cu lux de amănunte – dacă suntem sau nu fericiți, dacă ne simțim amenințați sau dacă suntem amenințători.
Dezvoltarea expresivității emoționale presupune încrederea în sine ce rezultă dintr-o autopercepere sănătoasă și curajul care este esențial pentru asertivitate. Prin urmare, ar putea fi necesar să se dezvolte și aceste două abilități, în cazul în care dorim să ajungem apți să ne exprimăm, mai deschis și mai autentic, propriile sentimente și emoții.
Exprimarea eficientă a emoțiilor depinde, de asemenea, de gradul de intenționalitate cu care suntem capabili să ne folosim de limbajul nonverbal. Postura corporală, tonalitatea vocii, expresiile faciale, gestica, volumul și ritmul vorbirii și multe altele comunică, pe cale nonverbală, mai mult de 90% dintre mesajele pe care noi le emitem. Cuvintele transportă doar 7% din acest volum de informație. Datorită faptului că limbajul și comunicarea nonverbale sunt predominant inconștiente, am putea să ne comunicăm în mod neintenționat propriile temeri, supărări sau opinii, subminându-ne astfel influența asupra celorlalți, în loc să ne folosim de limbajul nonverbal pentru a ne crește gradul de eficiență în atragerea atenției și cooperării celor din jur.
Exprimă-te cu grijă
ↈ Atunci când ceva este important pentru clienții tăi, sugerează-le să exprime acel ceva cu respect mai degrabă decât să înșire denumiri la emoții, la grămadă. Sugerează-le urmatoarele lucruri:
- Să observe și să își spună lor înșiși cum se simt și de ce,
- Să respire adânc și să devină mai calmi,
- Să le relateze celorlalți propriile sentimente și emoții, folosind formularea „Sunt …….. pentru că ………..”,
- Pentru extinderea beneficiilor acestui exercițiu, sugerează-le să încerce să creeze o reciprocitate prin explorarea stărilor afective ale celor din jur, prin intermediul aceleiași tehnici.
Ce câștigăm?
Dorința, teama, furia și altruismul sunt cele patru resorturi motivaționale de bază ce caracterizează ființele umane. Ele reprezintă cauzele tuturor deciziilor noastre de a trece la acțiune. Acțiunile pe care le întreprindem ne vor îndrepta către ceea ce ne dorim și ne vor îndepărta de ceea ce ne temem sau ne provoacă repulsie. Întotdeauna, vom încerca să evităm acele obiecte, ideologii sau persoane care ne împiedică să obținem ceea ce ne dorim. Atunci când motivația noastră se bazează pe sentimente de altruism, ne vom orienta către acei oameni sau către acele situații care ne ajută să punem la dispoziția celorlalți resursele emoționale și fizice pe care le deținem și pe care dorim să le împărtășim. Înțelegerea relațiilor dintre emoții și motivație poate să ne ajute să îi „citim” pe cei din jur cu mai multă acuratețe și să trimitem mesaje cu un nivel mai ridicat de intenționalitate, ce pot fi înțelese mult mai ușor.