Traim intr-o lume predominant comerciala si asta isi pune amprenta asupra noastra. In bine si in rau.
In bine pentru ca invatam sa fim mai adaptati realitatiilor dure cu care ne confruntam zilnic. Si invatam sa ne vindem mai bine , sa ne valorizam calitatile, experienta si asteptarile. Suntem mai proactivi si mai vigilenti, filtrand mesaje eronate de marketing de informatii cu adevarat calitative.
In rau pentru ca nu mai avem de multe ori timpul fizic sau psihologic datorita agitatiei zilnice, sa stam, sa ne analizam un pic la rece si sa vedem daca ceea ce afisam e ceea ce suntem in adancul fiintei noastre. Si daca ne place ce e acolo, sau am devenit tributari unor jocuri de rol pe care le adaptam in functie de diversi ‘regizori’: familie, colegi, manageri, rude, cunostinte, etc.
Si mai devreme sau mai tarziu, cei mai multi dintre noi care au o minima maturitate in gandire si actiuni, ajung la concluzia urmatoare: e cel mai bine sa fii autentic. Sa fii tu insuti. Platind pretul, pentru ca este un pret de platit. Insa iti da in timp multa liniste si te scuteste de multe eforturi inutile a de a-ti crea, si apoi mai greu, intretine o imagine mai mult sau mai putin impecabila, dar care nu reflecta realitatea.
Deci, ce e e facut? Pentru ca e important sa fim atractivi si e o dorinta fireasca. Vrem sa fim respectati, apreciati si iubiti, pentru toate calitatile si realizarile noastre. In acelasi timp, vrem sa fim noi insine si nu doar sa ne acceptam ci chiar sa ne placa de noi .
Raspunsul e simplu dar doar in cuvinte:) stima de sine inalta. Daca o avem, suntem cu adevarat mandri de noi, afisam ceea ce suntem si pe deasupra…suntem atractivi ! Cei mai multi oameni te vor indragi daca vad ca esti multumit de tine si ai motive obiective. Oamenii cu adevarat siguri pe ei inspira incredere si sunt urmati de multe ori. Devin lideri.
Se vorbeste destul de mult despre stima de sine, incredere de sine, iubire de sine si acesti termeni se confunda cu usurinta. Desi au puncte comune, exprima lucruri diferite.
Increderea de sine are legatura cu capacitatile noastre( “ sunt capabil sa schiez, sa dansez, sa vorbesc 3 limbi straine,etc” “ sunt un expert in domeniul meu”).
Stima de sine e mult mai mult de atat si are legatura cu APRECIEREA FATA DE NOI INSINE. E ceea ce se reflecta la nivelul subconstientului nostru, si isi are radacinile in copilarie, in relatia cu parintii apoi se continua cu toate principiile, valorile pe care acceptam sa le respectam in viata noastra. Este reflectata de genul de perceptii : “ Merit sa fiu iubit” ,“ Sunt suficient de bun”, la un nivel profund pentru ca multi dintre noi avem sentimentul ca asa gandim despre noi, insa asta se intampla dar la nivelul constientului.
Cu alte cuvinte, cea mai buna intrebare este: ” Cat valorez eu, facand abstractie de toate calitatile si toate realizarile mele?”. E o intrebare grea si pe cei mai multi, in momentul in care o constientizeaza, ii cam lasa fara aer in gat. Ca isi dau seama, ca au o stima de sine conditionata doar de increderea de sine. Se autovalorizeaza, in functie de rezultate si atu-uri personale.
Cand ajungem insa sa ne apreciem doar pentru ca suntem OAMENI, fiinte create intr-un mod desavarsit, cu un potential urias de transformare, abia atunci incepem sa ne valorizam cu adevarat si sa construim cu adevarat, STIMA DE SINE.