Ce este stresul?
Definitia oficiala, cea din Dex este:
” Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu”.
Alte definitii au urmatorele elemente comune:
(1) capacitatea de a alege un anumit curs al evenimentelor în ceea ce privește strategia de gestionare a stresului (de exemplu,capacitatea de a fi descurcăreț și eficace, de a găsi metode corespunzătoare den gestiona stresul sau a de a ști ce anume și cum trebuie făcut)
(2) perspectiva optimistă față de experiențele noi, față de schimbare, în general, și față de abilitatea personală de a trece peste problema curentă (de exemplu, convingerea personală că ai capacitatea de a înfrunta și de a gestiona diverse situații)
(3) sentimentul intim că poți controla sau influența situația ce produce stres (de exemplu, menținerea unei stări interioare de calm și păstrarea controlului)
Viața este plină de stres, iar sursele stresului sunt numeroase și variate blocaje sau conflicte din trafic, pregătirea propunerilor importante în afaceri, rapoartele pentru directori, pregătirile de nuntă, recuperarea după pierderea unei persoane dragi, îngrijirea unui bebeluș, mutarea în mult visata casă nouă sau obținerea unei promovări mult așteptate. În mod aparent paradoxal, stresul este cauzat și de situațiile de viață pozitive, nu doar cele negative. Se numeste eustres. Factorii stresanți din viața noastră sunt absolut inevitabili.
Prin urmare, nu vom putea pune care sunt metodele de combatere a stresului, mai degraba managementul stresului ar trebui sa includa intelegerea tipurilor de stres, a consecintelor stresului si a modalitatilor prin care putem gestiona fiecare tip de stres in asa fel incat sa ne folosim de forta sa pozitiva si sa-l intoarcem in favoarea noastra.
Atunci când avem de-a face cu stresul, inteligenta emotionala ne poate ajuta să analizăm situația respectivă și să ne valorificăm resursele pentru a ne putea gestiona cât mai bine emoțiile și sentimentele. Problemele apar din cauza faptului că reacția umană naturală în condiții de stres este un răspuns de tip „luptă sau fugi”. În trecutul îndepărtat, stresul era, de multe ori, provocat de amenințările la adresa siguranței fizice a oamenilor, cum ar fi un animal sălbatic alergând pe urmele cuiva. Corpul uman se înarma automat pentru a face față situației – ori rămânând pe poziție și luptând, ori luând-o la sănătoasa. Atunci când momentul de criza lua sfârșit, corpul uman revenea la normal printr-un proces numit „reacție de relaxare”.
Stresul experimentat în zilele noastre nu presupune, neapărat, existența unui răspuns fiziologic. Totuși, corpul și mintea răspund, în continuare, instinctual atunci când este percepută o amenințare, ca și când ar fi vorba de un animal sălbatic. Vom activa automat răspunsul de tip „luptă sau fugi„, dar imediat după aceea vom fi ne vom simti nevoiți să inhibăm acest impuls: Oamenii experimentează adesea presiunea constantă a stresului cronic care poate include presiune permanentă la locul de muncă sau cu banii sau in familie sau diverse alte cauze.
Doc Childre, fondatorul Institutului HeartMath, spune că „stresul stimulează secreția constantă de adrenalină, noradrenalină și cortizol, hormoni care ard organismul, încetul cu încetul, ca și când am merge printă burniță de acid. Lăsat netratat, stresul cronic — alături de atitudini din sfera ostilității, furiei sau depresiei — poate îmbolnăvi, sau chiar ucide, oamenii”
Având în vedere influența dramatică pe care o poate avea stresul netratat, pentru a rămâne sănătoși, va trebui să ne dezvoltăm abilitățile de a-i face față și să îl gestionăm — împreună cu toate implicațiile lui.
Mecanismele stresului
Foarte multi oameni si-ar dori sa combata stresul. In realitate nu sepoate si nici nu ne-ar ajuta pentru ca stresul, pana la un anumit pucnt este ca un caine de paza, este o componenta importanta a vigilentei noastre. Iar atitudinea cea mai benefica este toleranta la stres. Este unul dintre secretele de a transforma stresul intr-o resursa. Dacă o persoană este incapabilă să tolereze stresul, ea nu va putea să trăiască o viata satisfacatoare. Starea constantă de tensiune cauzată de stres determină afecțiuni fiziologice și psihologice, având un impact negativ și asupra eficienței personale. Gestionarea corectă a stresului vine în sprijinul sănătății și are un efect de sporire a eficienței.
Oamenii care nu au strategii eficiente de a face față stresului apelează adesea la metode disfuncționale de autotratare – abuzul de alcool, de droguri sau de medicamente, fumatul, tulburări de alimentație sau alte stiluri de viață nesănătoase.
Ce organe afecteaza stresul?
Stresul crește, de asemenea, riscul de a avea un infarct miocardic. Potrivit cercetătorilor de la Clinica Mayo, „stresul și furia pot crește riscul de a suferi de arterioscleroză coronariană” (www.MayoC1inic.com). La Școala de Medicină și la Școala de Igienă și Sănătate Publică ale Universității Johns Hopkins, s-a desfășurat un studiu pe un eșantion de cca 1055 de bărbați, cu vârste cuprinse între 32 și 48 de ani, pentru a determina incidența afecțiunilor cardiace premature prin raportare la reacțiile de furie produse de stres. Cei care au avut cele mai ridicate scoruri la furie și care au spus că experimentează stări de iritabilitate și de mânie (manifestată sau blocată) au avut de trei ori mai multe șanse de a dezvolta boli cardiace premature și de șase ori mai multe șanse de a suferi un infarct până la vârsta de 55 de ani.
Solutii simple si eficiente anti-stres:
Când vine vorba de toleranța la stres si optimism, ne confruntăm cu dilema clasică „oul sau găina”pentru ca sunt simbiotice. Puterea dezvoltată pentru una dintre ele contribuie la gradul de măiestrie în aplicarea celeilalte. Optimismul și toleranța la stres sunt interdependente în mod inexorabil. Orice persoană trebuie să își păstreze o perspectivă pozitivă asupra realității și să aibă încredere că va avea succes în cursa cu obstacole a vieții.
❂ Dezvoltă-ți strategii propria de a face față stresului, astfel încât să le ai deja pregătite și la îndemână în mijlocul unei situații tensionate, de exemplu: „Data viitoare când primesc un mesaj vocal tăios de la Ionut, voi medita un pic înainte de a-i răspunde.”
❂ Fă mai mult sport.
❂ Încearcă să dezvolți strategii și metode personale pentru a preveni și pentru a gestiona stresul. Documentează-te în acest domeniu, identifică acele strategii care ți se par mai interesante și mai fezabile, apoi încearcă să le aplici. Abordările din literatura de specialitate includ exerciții fizice, tehnici de meditație și vizualizare, exerciții de respirație profundă, tehnici de relaxare musculară, bio-feedback sau terapii prin masaj.
Alte metode de gestionare a stresului implică:
❂ re-prioritizarea activităților personale și a gradului de implicare în aceste activități.
❂ trecerea de la activitățile ce cresc nivelul stresului la activitățile ce reduc nivelul stresului poate fi făcută prin orientarea către exerciții fizice, activități recreaționale sau vacanțe scurte.
❂ Redu consumarea prea multor alimente nesănătoase, în raport cu o cantitate prea mică de alimente sănătoase, dezechilibru ce creează o adevărată povară pentru organism, suprasolicitându-l cu procesarea alimentelor lipsite de nutrienți și forțându-l să își mențină sănătatea cu prea puțin combustibil.
❂ Păstreaza o oarecare doză de umor în situațiile dificile, astfel încât organismul să poată echilibra nivelurile hormonale și să producă acele endorfine pe care cu toții ni le dorim.
❂ Imbunătăteste-ti abilitățile de comunicare interpersonală pentru ca mult stres din relationari interpersonale se rezolva printr-un dialog constructiv iar expunerea punctelor nevralgice prin deschidere si comunicare, reduce foarte mult tensiunea interioara, implicit stresul.
In concluzie:
Din succes se va naște succes. Pe măsură ce ne vom dezvolta abilitățile de a face față stresului și odată cu îmbogățirea portofoliului personal cu strategii de gestionare a stresului, încrederea în sine va crește și se va consolida datorită faptului că vom fi siguri că ne putem descurca. Odată cu dezvoltarea încrederii în sine, va crește și nivelul optimismului ce caracterizează perspectiva personală în privința capacității de a face față stresului în viitor.
